Comments on: Alex

By: Corson

Corson — Fri, 25 Dec 2009 17:21:22 +0000

Da, maestre. Ai dreptate. Eu n-am mincat salam cu soia impreuna cu voi. Scuzati-mi indecenta. Va las in indurerarea voastra.

By: dStanca

dStanca — Fri, 25 Dec 2009 16:40:08 +0000

@Corson: Cele doua cazuri nu au nicio legatura. Ar fi indecent sa spun mai mult, cum indecent e sa te pronunti tu si sa le dai lectii de viata colegilor sai indurerati inca, dupa aceasta drama.

By: Corson

Corson — Fri, 25 Dec 2009 15:41:10 +0000

Mai deontologilor, ajutati-ma sa inteleg.

Cind a murit de epuizare aceea tinara managerita la Ernst&Young, toata presa a mincat o piinica buna, cu unt si miere, intorcind problema pe toate fetele cit timp s-a putut. Cind moare in aceleasi conditii (RIP Alex!) unul din curtea voastra, aflam de pe bloguri!

Pai va mai minunati de ce va vegheaza spectrul somajului? Pentru ca REALITATEA e asa cum binevoiti voi sa o zugraviti. Alex, sau Raluca, sau care vor mai fi, exista DOAR daca vreti voi sa scrieti despre ei. Daca nu scrieti, nu exista. Punct.

Si pentru astia care l-ati cunoscut pe Alex. Care-l plingeti acum cu lacrimi crocodiliene. Cei care i-ati fost colegi, cu care se intilnea zilnic, cei care l-ati supt de snaga si viata cu fiecare clipa. Citi dintre voi ati incercat sa-l opriti? Citi i-ati spus verde-n fata “Alex, te sinucizi! Alex, daca nu te opresti refuz sa-ti mai vorbesc! Alex, daca nu-ti iei concediu te bat de te bag in spital!”

Pligeti-l si plingeti-va! Ca-l aveti pe constiinta! (Inca va mai creditez cu asa ceva.)

By: Cotidianul, Business Standard, Alex | Pagina lui Dragos Stanca

Cotidianul, Business Standard, Alex | Pagina lui Dragos Stanca — Fri, 25 Dec 2009 13:09:15 +0000

[...] Mi-l imaginez pe Alex, cu optimismul lui incorijibil, razand: [...]

By: O tampenie pe Facebook | Pagina lui Dragos Stanca

O tampenie pe Facebook | Pagina lui Dragos Stanca — Wed, 09 Dec 2009 15:42:14 +0000

[...] imi apare in profilul de Facebook un mesajul asta complet idiot. Ok, nu ai ei de unde sa stie ca Alex nu mai e. Dar e o problema a industriei new media si a noii lumi. Cine decide ce se intampla cu “viata [...]

By: Ioana Tutuianu

Ioana Tutuianu — Wed, 25 Nov 2009 18:12:40 +0000

Nu te cunosc ingerule si nu am stiut nimic de tine, pe cand erai un ” inger pe pamant ” din cele spuse de cercul tau de prieteni. Dumnezeu te-a luat aproape de el si cred ca, cei ca tine ramasi printre noi, cei de pe asta lume, ar trebuie sa LASE URMASI IN URMA LOR !!! Lumea merge spre o populare gresita a pamantului! Ganditi mult la acest fenomen cotidian: mor de tineri oameni deosebiti ! Nu va risipiti genele … pamantul va ramane, pana la urma pe mainile unor hiene, mai hiene, decat hienele; durerea majora este ca, pe ici pe colo, vor exista flori, macelarite de aceste hiene ! Deci, faceti flori, cat mai multe, sa va mosteneasca genele risipite in nimicuri materiale; astfel pamantul si civilizatia umana sa mai beneficieze de o sansa, de a evolua si nu invers !

DUMNEZEU sa-ti odihneasca sufletul de OM !

By: cristina costache

cristina costache — Tue, 24 Nov 2009 21:29:18 +0000

Nu cred ca e om care sa-l fi cunoscut pe Alex si sa nu fi simtit cat de deosebit e. Onest, direct, de incredere, cu totul special. Cand am auzit ca s-a dus, m-am gandit ca munca l-a rapus. Celor care se grabesc sa arate cu degetul le spun insa ca nu e asa de simplu. Alex muncea asa cum respira. Alex purta cu el permanent grija a zeci de oameni pe care ii angajase, pe care ii ajutase, a zeci de proiecte, toate importante…Pentru ca Alex nu putea sa zica niciodata nu. Spunea odata secretara lui Vulpe: “ce mult ne place de Alex, pentru omul asta nu exista nimic imposibil”. Asta au vazut in el sefii, care l-au apreciat, dar mai important este ca asta au vazut in el colegii si subordonatii. Nu muncea pentru a ajunge nu stiu unde sau pentru a avea nu stiu ce. Muncea pentru ca stia ca e indispensabil. Pentru o gramada de oameni si de idei, chiar era. Sunt cu sufletul alaturi de voi, OAMENII LUI MIRISTEA…
El merita un pic de odihna, dar noi ce facem singuri?

By: Taz

Taz — Tue, 24 Nov 2009 21:28:44 +0000

@70
oare, te numeri printre cei 5?
eu cred ca nu din moment ce vorbesti de bani.

nu cred ca ai fi putut spune asta altfel decat sub paravanul anonimatului. Jenant…
Cred ca te-as clasa in categoria celor multi de care spuneai si tu.

Pentru alex numai cuvinte de lauda.
http://www.youtube.com/watch?v=1TohExbZsUs

By: AnonimuS

AnonimuS — Mon, 23 Nov 2009 21:09:58 +0000

De ce, cei buni trebuie sa ne paraseasca, oare e mai bine dincolo?
Buni am zis, dar pentru cine?
Cati l-ati cunoscut? Uitati-va dimineata in oglinda si spune-ti…?
Cati l-ati iubit ca om si cati pentru bani?

Raspuns:

ca om = maxim 5
pentru bani = “smecherii” si lingusitorii

By: Iuliana

Iuliana — Mon, 23 Nov 2009 19:51:35 +0000

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.

Este o poezie care i-a placut foarte mult; si am impresia ca intradevar a murit cand isi gasise timp sa ii fie bine, caci tandru a fost intotdeauna. Sa te odihnesti in pace, Andi. Stiu ca vezi ce scriu si de aceea iti spun-odihneste-te linistit, s-a intamplat ceea ce mi-ai spus de atatea ori-”se va intampla pana la 35 de ani”. S-a intamplat cum ai vrut tu si in stilul tau. O sa imi fie dor de tine, dar daca stiu ca iti e bine sunt mai linistita, pentru mine nu ai murit, doar lipsesti un pic.