Archive for the ‘3. Viata. Nervi. Plictiseli.’ Category

…si, mai ales, chef sa comentez asta. Sau asta. Nici asta si nici celelalte “stiri” sau zvonuri despre “plecarea” mea. Ce am avut de spus, am scris pe Facebook. Deocamdata, atat. Daca va fi cazul [sper sa nu], voi reveni.

Pana atunci, am treaba. Atat la F5 - un proiect pe care, asa cum am mai spusil voi duce pana la capat, cat si la cateva proiecte noi [pe care voi incerca sa le pornesc in curand]. Va multumesc pentru atentie, o seara buna in continuare! ;)

Atentie, vorbim despre compania Catavencu SA, nu despre revista Academia Catavencu. Povestea reala, fara fumigenele aruncate la comanda si difuzate [din pacate, o spun cu tristete, nu cu inversunare] mai ales de fosti angajati ai companiei – sau, dupa caz, ai grupului – o puteti citi aici.

E un text pe care oamenii din business si cei de bun-simt il vor intelege. Iar parerea celorlalti, sincer, nu ma intereseaza. Prin urmare, ca fost director general [efectiv, pana in decembrie 2008] al companiei despre care se face vorbire in text, ma voi abtine de la alte comentarii.

Controale la comanda, legi tot mai ostile, impozite din ce in ce mai mari si – mai nou – declararea presei critice ca pericol la siguranta nationala. O tara frumoasa, altfel. Fara alte comentarii.

Ziua a inceput cu un sentiment de jena ca traiesc in tara in care un interlop pozeaza in Printul Persiei, gonind din penitenciar pe un armasar alb (desi negru, de fapt). Cat grotesc incape intr-o singura imagine?

(more…)

Intr-o lume neatenta la detalii, Andrei Rosetti e doar numele unui artist roman care a ales sa traiasca departe de haosul din Bucuresti, alaturi de ganduri, imagini, Ioana si copii.

Pentru mine, Andrei e primul “cel mai bun prieten” din viata mea. Colegul de clasa paralela din gimnaziu (el – arte plastice, eu – muzica), apoi colegul de banca din liceu. Cel care imi manca mereu “pachetelul de la mama” si nu recunostea asta. Niciodata.

(more…)

E trecut de ora 00:00. Nu ca ar conta. Mai crede cineva ca piesa celor de la BUG este indecenta? Watch this! Detalii, aici.

Inmultiti cu o mie ce se vede in imaginile astea, ca sa aveti o imagine reala a razboiului in care, ca asa trebuie, si Romania e parte. Varianta integrala a acestei inregistrari revoltatoare (17 minute), aici. Apoi, dati timpul inapoi, 20 de ani, si repetati, in gand: “Cine a tras in noi, in 16-22?”. Despre cazul de fata, detalii aici. Despre cazul din decembrie ’89, in arhivele MApN si ale serviciilor. Nu, nu gasiti nimic pe Google. Inca.

Va ofer cateva imagini noi facute acum doua saptamani in Nevada si Arizona. Sa aveti sarbatori frumoase, asa cum va doriti. 

Soselele americane ma fascineaza. Au poezia lor, scrisa din asfalt fierbinte: vorbesc, intr-un fel, despre viata. Hoinarind o zi prin Arizona, m-am oprit sa le privesc.

Nu am vazut toate filmele inscrise la cursa pentru Oscar. Dar le-am vazut pe ambele din cursa pentru podium: Avatar si The Hurt Locker. Primul, la cinema – fireste -, al doilea aseara, la ProTV (din pacate, am ratat DVD-ul distribuit joia trecuta cu Gazeta Sporturilor, dar cred ca se mai poate gasi).

Victoria lui The Hurt Locker versus Avatar mi se pare nedreapta. Sau, daca nu nedreapta, prea categorica.

(more…)

Daca aveti curiozitatea sa cautati in DEX sinonime pentru cuvantul “femeie”, veti avea o experienta interesanta.

Iata cateva exemple:  muiere, sotie, nevasta, fusta, femeie de serviciu, servitoare, femeie (de strada), persoana de sex feminin care si-a pierdut fecioria, prostituata.

Sa cautam si sinonime pentru “barbat”? Primul e… om! Urmeaza, altele, ceva mai “modeste”: brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, voinic, harnic, activ, care muncește mult și cu folos, harnic, laborios, vrednic, înzestrat cu forță fizică, persoană plină de energie și de fermitate, om în toată firea.

(more…)

Competentii in new media de la Protectia Consumatorului au verificat 179 de magazine online, gasind nereguli la 168 dintre ele. Bun. Foarte buna stire. ANPC lucreaza! Dar…

(more…)

Exista o tehnica de a scapa de apasarea problemelor de zi cu zi si de tentatia de a ne pierde in derizoriu. O aplic cu succes, inca de mic: minimizarea, la absolut, a problemei care pare de netrecut, in raport cu un univers infinit.

(more…)

Ce vroiam de la Mos Craciun, alias Mos Gerila (pe atunci), acum 25 de ani (si ceva)? Am aflat azi, dintr-o scrisoare ingalbenita de vreme, care-mi este atribuita: in primul rand, o clepsidra (!), apoi o locomotiva (neaparat cu faruri care sa se aprinda!) si, desigur, traditionala masinuta de fier.

click pe imagine pentru marire

(click pe imagine pentru marire)

Indoctrinat fiind am folosit, constat azi, infioratorul Mos Gerila, cu care comunistii incercau sa il ucida de Mos Craciun.

Cu toate astea, imprundent, pe plicul fara nicio alta adresa era trecut un destinatar sigur: Mos Craciun! ;)

Intre timp, probabil gratie tonului excesiv de prudent si de politicos pe care l-am folosit atunci, le-am primit pe toate: la clepsidra ma uit in fiecare zi de vreo 20 de ori, cu locomotiva m-am jucat toata studentia (pe traseul Cluj-Deva-Timisoara si retur), iar masinuta de fier ma asteapta, cuminte, in garaj, la Bucuresti.

In concluzie? Mos Craciun exista!

Am scris, am sters. Am scris din nou, am sters iar. De cateva zile incerc, in van, sa scriu un text coerent legat de disparitia a doua ziare la care am muncit in ultimii ani: Cotidianul si Business Standard.

Ultima zi la Business Standard (Foto: Marius Paun)

Ultima zi la Business Standard (Foto: Marius Paun)

Intre timp, au spus deja povestea, prin cuvinte si imagini, mult mai bine decat as fi facut-o eu, Mihnea Maruta si Marius Paun.

Pe Cotidianul l-am re-lansat, alaturi de zeci de colegi entuziasti, in mai 2007, pe Business Standard l-am lansat, de la zero, tot in mai, tot in 2007, impreuna de o echipa tanara si dornica sa “rupa”.

Ambele au inceput un nou drum in “noul sediu” din Lizeanu, pe strada Reinvierii (sic!) vis-a-vis de cimitir! :)

(more…)

Colindul lui Tudor Gheorghe, dupa 20 de ani. Degeaba. Exclusiv pe REALITATEA.NET.

Va avea loc in septembrie 2050, deci mai aveti timp sa va pregatiti. Mai exact, imi voi face dusmanii fericiti in 12.09.2050.

craniu

Nu e rau, zic. Mai am, totusi, vreo 40 de ani sa mai rezolv una, alta, sa le cer iertare tututor celor fata de care am gresit, sa fac doi-trei copii, acolo, si, prin absurd, sa trec firma pe profit :)

De unde stiu data exacta a mortii mele? Simplu!

(more…)

alexDe cateva zile bune imi apare in profilul de Facebook un mesajul asta complet idiot. Ok, nu au ei de unde sa stie ca Alex nu mai e. Dar e o problema a industriei new media si a noii lumi. Cine decide ce se intampla cu “viata online” a celor care pleaca dintre noi?

S-a terminat. Acum, unele lucruri pot fi spuse fara a atrage valuri de injuraturi sau teorii stupide. Vorba lui: “In campania electorala, daca spui adevarul, iti bati joc de el“.

M-am bucurat, in seara asta, citind marturisirea unui om drag mie, aflat acum departe. Vreau sa-i impartasesc gandurile, cu voi. Nu cu toti. Doar cu cei care inteleg si vor intelege cu adevarat care e talcul povestii.

Pentru ca ipocrizia si falsitatea dor. Pentru ca lucrurile (si oamenii) nu sunt mereu asa cum vor sa para si, din fericire, iata, chiar dupa ani buni, adevarul iese, timid, la suprafata.

(more…)

Am incercat (si am si reusit, partial) sa stau departe de campania asta electorala, care mi s-a parut din infinit de multe puncte de vedere cea mai penibila la care am asistat decand lucrez in media (si sunt vreo 13-14 ani).

Pentru mine, cea mai relevanta imagine pentru aceste alegeri se rezuma la 3 secunde de neinteles: topaiala stupida a lui Mircea Geoana (video), la anuntarea rezultatelor exit-poll-ului.

(more…)